Bicicleta din fire de înger

Iulie 16, 2009 at 2:19 pm Lasă un comentariu

eu am închis ochii și am visat puțin după ce-am citit asta, așa că vă împărtășesc:

„Paradoxalul echilibru şi subţirimea roţilor. Fragilitatea spiţelor şi ţesătura lor inexactă pentru suportul rotirii, circumferinţa. Briatanicul lor discurs istoric şi mântuirea fiecărei rapidităţi prin slujirea lor…

ingerii[7]

Bicicletele nu sânt fiinţe dar o pot primi pe a omului. Bicicletele sânt simple şi curate, sânt cel mai simplu mijloc de transport în comunul proprietăţii omului. Bicicletetele, aproape întotdeauna duc singurătate. Bicicletele sânt refuzate pe ploaie chiar dacă, prin graba ploii, sânt cele mai potrivite pentru scurtarea relativă a distanţei spre refugiu.

Bicicletele par a avea şi un cod matematic, funcţie de rotirile roţilor. Dacă discul pedalier se roteşte o dată, discul dinţat al roţii din spate se roteşte de mai multe ori, iar aici, forţa de tractare şi forţa de frecare compun discursul aderenţei producând acceptul şi, respectiv, refuzul forţelor amintite într-o conjugare limită pentru ca să fie produsă înnaintarea.

Bicicletele se pot şi opri, au frâne. Bicicletele, mai întodeauna, sânt rezemate… de garduri, de copaci, de bănci, de semafoare, de timpuri, de anotimpuri…

Iarna nu e un anotimp al bicicletelor, cum nici ploaia o veme a lor. Iarna bicicletele se ascund în şuri, în şoproane şi garaje, prin pivniţele blocurilor…

Bicicletele erau ale postaşilor şi ale celor care ştiau să ţină echilibrul… cât de frumoşi sânt beţivii pe biciclete şi cât de slugarnice se fac acestea lor, bicicletele îi ajută să-şi ţină echilibrul şi tot bicicletele sânt colportoarele celor mai zdravene căderi…

În oraşele mari au început să fie iarăşi biciclete ca şi în satele mici…, pentru că numai bicicletele te pot duce dintr-unele în celălalte…

Cândva, pe lacul din Dumbravă, aş fi mers cu bicicleta…, n-ar fi fost nimic periculos dacă aş fi avut, poate ca acel Apostol, o chemare…, şi în sinea mea, încredere…

Dar lacul reflectă cerul…, şi uneori am impresia că pe cer, când sânt în mare grabă, îngerii folosesc biciclete… singurele mijloace nepoulante şi, uneori, atât de obişnuite lor…”

ionuț lăpădat, marți, nov., 25, mmviii, Dumbrava Sibiului.

publicat de Muzeul ASTRA – Jurnal Virtual

Anunțuri

Entry filed under: Cafeneaua biciclistă.

premii cu roţi confessions on a bicycle

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


SkirtBike

SkirtBike

Bicicletăria velobello

Calendar cu biciclete

Susţinem

Let's Do It, Romania!

Arhive

Te anunţăm pe e-mail când scriem pe blog

Alătură-te altor 53 de urmăritori

Blog Stats

  • 453,623 hits

%d blogeri au apreciat asta: