Cu bicicleta la Comana

Pentru că nu mi-am pus încă bicicleta în cui, weekendul trecut am plecat împreună cu Simona și Ionuț în recunoaștere, în Parcul Natural Comana. Auzisem că au marcat niște trasee inclusiv pentru biciclete și voiam să vedem minunea. Propunerea noastră este să profitați cât se mai poate de toamna prelungită, faceți o plimbare cu bicicleta, prin parc sau la pădure.

De ce vă recomand tura de biciclete la Comana :

• e aproape de București, preferabil să mergeți până acolo cu mașina
• e o pădure foarte frumoasă în orice anotimp, misterioasă și plină de istorie
• are multe trasee de bicicletă prin pădure, drumuri de pământ late, ușor de parcurs chiar și pentru începători (numai să nu fie noroi)
• e marcată și suficient de mică încât să nu vă pierdeți
• podețul de lemn spre lacustre vă duce într-un peisaj de deltă
• se pot închiria bărci pentru o plimbare pe bălțile Neajlovului, pentru admirat flora și fauna locului
• e o tură de-o zi, alternativă la turistica zonă Snagov
• mănăstirea Comana și muzeul ei merită vizitate
• pădurea Vlad Țepeș e surprinzătoare și parfumată primăvara, din cauza salcâmilor
• bujorul românesc și zona protejată cu lăcrămioare tot la primăvară merită admirate

Parcul Comana e situat la mijlocul distanței dintre București și Giurgiu . Cea mai ușoară cale de acces e drumul ce pornește de la intrarea în comuna Adunații Copăceni spre Grădiștea. Se întinde pe o suprafață de 25000 ha și reunește 3 arii naturale cu statut de rezervații:

1. Oloaga Grădinari – rezervație științifică de ghimpe
2. Padina Tătarului – desemnată pentru protejarea bujorului românesc
3. Balta Comana – considerată a doua deltă a României, datorită biodiversității și ecosistemului specific zonelor umede

Pădurile din cuprinsul Parcului Natural Comana sunt rămășițele Codrilor Vlăsiei, iar Balta Comana a Deltei Neajlovului, grav afectată de lucrările de desecare și drenare a apelor pentru a face loc terenurilor agricole și mai nou, unor vile.

Zona are un farmec aparte, pădurile de stejar și de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Sunt 70 de specii de păsări protejate și tot atâtea specii de plante pe cale de dispariție și 2 strict protejate de legislația românească( ghimpele și bujorul). Există două tipuri de pești, țigănușul și cleanul de Comana, care trăiesc numai în zonă.

Marea varietate a speciilor se explică și prin existența unor condiții de vegetație și micro-relief foarte diferite: câmpie, pajiște, sărătură, stepă, bălți și mlaștini, râu, păduri de luncă și zăvoaie.

Puncte turistice inedite:

• Mănăstirea Comana – monument istoric, ridicată în timpul lui Radu Șerban (1588) și refăcută de Șerban Cantacuzino (1700).

• Crucea lui Mihai – monument istoric realizat în anul 1913 și restaurat în 1993 cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Mihai Viteazul.
• Fântâna cu Nuc
• Amenajările lacustre din Balta Comana
• Schitul „Delta Neajlovului”, aflat pe marginea Neajlovului, pe drumul ce leagă Comana de Călugareni.
• Ariile naturale – Fântânele, Măgura-Zboiu, Puieni, Crânguri, Valea Hoților, Valea Gurbanului și Sărăturile Comana-Grădistea

Cum ajungi:

Am pornit din București, spre Giurgiu (E70) și după podul peste Argeș, la sensul giratoriu, intrați în comuna Adunații Copăceni. La câteva sute de metri e o bifurcație și pentru direcția Grădiștea – Comana, mergeți înainte. Ați scăpat de toate tirurile și agitația de pe DN, iar drumul șerpuiește plăcut prin sate până în Grădiștea. În mijlocul comunei se face dreapta spre Comana, sunt indicatoare, doar să fiți atenți la ele. După ce treceți peste Neajlov, faceți popas să admirați priveliștea mănăstirii Comana. În centrul comunei e un loc bun să lăsați mașina dacă ați venit cu ea și să dați bicicletele jos, pentru că de-aici mai e puțin până la intrarea în Parcul Național. O ultimă privire pe harta traseului și chiar dacă nu sunt indicatoare cu biciclete, marcajele turistice sunt vizibile.

Traseul nostru:

De la intrarea în Parcul Național, unde nu am găsit pe nimeni să plătim taxa de 2 lei/pers, am urmat drumul de pământ ce duce la Fântâna cu Nuc. E un drum drept, la marginea pădurii, marcat cu cruce roșie. Sunt doar câteva locuri în care ai voie să faci popas și unul dintre ele este la Fântâna cu Nuc.

Am lăsat bicicletele rezemate de copac și am pornit în explorarea locuințelor lacustre. Pe un podeț de lemn, cu multe scânduri lipsă, printre stufăriș de 2 ori mai înalt că noi, am ajuns la ruinele unor căsuțe acoperite cu stuf. Se spune că ar fi fost construite pentru o filmare, însă nimeni nu le-a mai întreținut, deși ar fi o atracție turistică a zonei.

Am urcat pe drumul de pământ acoperit cu frunze, marcat cu cruce roșie și apoi cu cruce albastră. Deși se intersectează cu multe cărări, am ținut drumul drept până am ieșit în strada asfaltată ce vine din Comana. Am luat-o spre sat până la bifurcația cu drumul spre Vlad Țepeș, spre dreapta, marcat cu indicator spre «Sărbătoarea Bujorului». Am aflat ulterior că în luna mai, când înflorește bujorul, se ține această serbare câmpenească la marginea pădurii.

Am urmat drumul bujorului, părăsind pădurea Comana și trecând calea ferată, am intrat în satul Vlad Țepeș, un sat « colorat », străjuit de o pădure ca-n povești. La sfârșit de toamnă, printre razele soarelui și salcâmi înalți, dăduse firul ierbii, verde și proaspătă, ca-n prag de primăvară.

Şi ca să admirăm mai bine locurile, eu și Simona am făcut pană pe roata din spate. Noroc că n-am plecat la drum fără petice, lucru pe care vi-l recomand. Un nene ce trecea prin zonă ne-a sfătuit să venim la primăvară, când înfloresc salcâmii și teii, că atunci e cel frumos în pădurea Vlad Țepeș.

Am ținut drumul forestier “principal” și oarecum direcția spre Comana, deși la un moment dat era o intersecție de 5 drumuri care cine știe ce colțuri de pădure descopereau. Am pedalat inspirând adânc aerul tomantic până am dat de primele case ale satului și imediat am ajuns în centru, unde lăsasem mașina. Făcusem un circuit de 22 km.

Filmul turei noastre: